Începând cu data de 26 august 2025, sistemul judiciar din România traversează unul dintre cele mai ample proteste din ultimii ani. Judecători şi procurori din întreaga ţară au anunţat suspendarea activității pe termen nedeterminat, ca reacție la proiectul de lege al Guvernului privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.

Motivele protestului

Magistrații consideră că proiectul legislativ aflat pe agenda Guvernului:

• periclitează independența justiției, prin diminuarea garanțiilor sociale ale judecătorilor și procurorilor;
• descurajează intrarea tinerilor în magistratură, accentuând riscul de a rămâne un sistem lipsit de resurse umane calificate;
• se suprapune peste reforme recente, precum plafonarea pensiilor prin Legea nr. 282/2023, fără o analiză de impact;
• creează o instabilitate majoră, având în vedere că schimbările privind vârsta de pensionare ar urma să se aplice brusc, fără etapizare.

Deciziile instanțelor și parchetelor

Un exemplu elocvent este Curtea de Apel București, unde, potrivit hotărârii adoptate de adunarea generală a judecătorilor, 224 din cei 228 de magistrați prezenți au votat pentru suspendarea ședințelor de judecată, doar un vot fiind împotrivă și trei abțineri. În textul deciziei s-a arătat că măsura de suspendare a soluționării cauzelor este luată pe termen nedeterminat, mai precis până la retragerea proiectului de lege. Măsura vizează toate cauzele, cu excepția celor în care se exercită funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a cauzelor din faza de urmărire penală, a celor având ca obiect măsuri preventive privative de libertate, custodie publică sau suspendarea executării actelor administrative.

Ulterior, toate cele 16 Curți de Apel din țară au anunțat că adoptă aceeași măsură. Instanțe precum cele din Târgu Mureș, Oradea, Cluj, Iași, Craiova sau Constanța au votat aproape în unanimitate pentru suspendarea activității.

La nivelul parchetelor, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și unități din Brașov au decis suspendarea activității de urmărire penală și a lucrului cu publicul, cu excepția cazurilor ce privesc drepturi fundamentale sau urgențe reale.

Impactul asupra justițiabililor și avocaților

Efectele protestului sunt resimțite imediat:

• ședințele de judecată sunt suspendate, fără a se cunoaște data reluării activității;
• justițiabilii se confruntă cu întârzieri și amânări ale termenelor, ceea ce afectează grav dreptul la un proces într-un termen rezonabil;
• avocații se află într-o situație de blocaj procedural, fiind nevoiți să își reorganizeze activitatea, să gestioneze clienți nemulțumiți și să amâne strategii procesuale deja pregătite;
• în viitor, va exista o aglomerare suplimentară a dosarelor, ceea ce va genera dificultăți și mai mari pentru respectarea termenelor de soluționare.

Poziția Guvernului

Ministrul Justiției a declarat că protestele trebuie să rămână în limitele legii și că Guvernul își va continua agenda de reforme, urmând să își asume răspunderea pe proiect. Oficialii executivului au arătat că, potrivit legislației în vigoare, magistrații nu au dreptul legal de a declanșa grevă, însă formele de protest sunt recunoscute ca manifestări colective de nemulțumire.

Protestele declanșate în instanțe și parchete aduc o perturbare majoră a activității judiciare din România. Măsura, fără precedent prin amploare și prin faptul că nu are o durată determinată, pune presiune atât asupra Guvernului, cât și asupra profesioniștilor dreptului, creând un climat de incertitudine pentru justițiabili și pentru avocați.

Mai multe informații pe acest subiect pot fi consultate inclusiv prin articolele publicate de Ziarul Financiar sau News.ro.